Si acum lumina rosiatica se stinge iute pe zidurile de caramida rosie, tocite de vreme, ale caselor, iar in aer plutesc glasuri, si undeva muzica, iar noi zacem aici, atomi orbi in adancuri de celula, atomi cenusii si fara glas in tristetea furnicarului uman al pamantului... si, Doamne, murim cu totii in intuneric!

De la moarte pana in zori - Thomas Wolfe