A fost un august nebun.. August sarat.. dar.. plin de dezamagiri..
Planuri facute de ani si ani .. distruse din motive de insuficienta pregatire.. Aflarea rezultatelor a fost ca un pumnal in inima.. m-a facut sa ma pierd..

Negura..
Inca un an..

Recent m-am regasit undeva pe nisip.. undeva intre corturi inconjurat de nebuni frumosi.. Mi-au oferit un usor confort mental.. Incerc sa privesc inainte.. Viitorul e gol..
Trebuie sa ma regasesc. Sa nu-mi pierd speranta. Sau am pierdut-o deja?
Un job.. Aici sau departe? Departe.. fara un scop anume.. printre straini.. Aici? in temnita mea imaginara? Nu.. Nu stiu..
Cine sunt eu? Cine mai sunt eu? EU?
Ce vreau?


Ploua.. ploua.. privesc cerul si vreau iertare.. pacate prea putine si prea nesemnificative.. dar ma simt vinovat.. si vreau iertare.. vreau implinire.. cu ce sunt vinovat? de ce?


Lume rece si indiferenta.. ce rost au totate? o lume gri si intunecata.. ochelari de cal pe ochi si dinti de lup..


Dar..
A venit toamna.. Toate sunt mai bune toamna.. o farama de optimism ramasa.. si.. tin cu dintii de ea..
ori.. pana si aceasta este tot o iluzie?