Q: fericire? ce-i aia?
A: clipele alea marunte in care uiti de tot si te simti perfect pierdut in ochii cuiva.. atunci cand esti langa acel cineva la al carui gand rasare un zambet pana si in cele mai grele clipe..
Q: de ce fericirea se raporteaza la altcineva?
A: de ce nu s-ar raporta?
Q: de ce numai la asta?
A: nu numai la asta.. dar tipul asta de fericire e cea adevarata.. fericirea din lucrurile marunte.. e doar o amagire.. nimic nu se compara..
Q: zici? hmm ...
A': intalnesti acei oameni singuri ce se regasesc in acele chestii marunte.. si zic.. da! sunt fericit! dar observi urma de indoiala adanc ascunsa.. lipsa aceea imensa din sufletul lor.. gaura aceea ce numai zambetul.. atingerea.. soapta unui el/ea.. o poate umple
Q: adevarat...pe alocuri...tre sa te simti singur cu adevarat ca mai apoi sa simti cu adevarat ceea ce zici tu
miercuri
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
...
De fapt vroiam sa spun altceva...
oare?
oare?
monolog in miez de noapte..
"tre sa te simti singur cu adevarat ca mai apoi sa simti cu adevarat ceea ce zici tu"
La asta ma refeream. Si cateva puncte nu insemnau exact ce gandisem.
Trimiteți un comentariu