Vama

Superb!

After midnight

04.10.2009

fericirea.. fericirea e mana in mana cu iubirea..iubirea regasita in lucruri mici, singuratate sau suflete pierdute..
fericire e atunci cand saruti marea.. atunci cand imbratisezi norii si stelele.. atunci cand alergi razand cu luna.. atunci cand primesti ploaia pe pielea-ti arzanda si-n plete..
fericirea e in nebunie si nebunul e frumos..
fericirea e in frumos.. frumosul de orice fel.. de la muzica.. la lumea vazuta prin obiectivul unui artist... de la ochii inlacrimati si plini de bucurie ai unui batran... la zambetul unui copil.. de la adierea vantului prin plete intr-o zi torida .. la primii fulgi de nea topiti in palma ..
fericirea e visare si foc.. fericirea e in dansul venit din inima..
fericirea e in gandurile si randurile tale
saruta marea din partea mea.. sa nu-mi duca dorul.. un an trece repede

sunt.
in sfarsit adunat gramada. in sfarsit putand gandi. am fost imprastiat pe pereti cam mult. mult prea mult.. mult mai mult decat trebuia. imprastiere cauzata, pe langa altele, si de greutatea acceptarii faptului ca visele trebuiesc amanate.. trebuie terminat ceea ce am inceput.. apoi imi pot urma visele in tihna.. inca un an.. un an pe care trebuie sa il vad drept timp de perfectionare..
dar.. momentan.. ma simt pierdut..
m-am refugiat in arta.. arta frumosului.. in tot ceea ce inseamna ea.. de la carti.. la muzica.. fotografie.. si multe altele.. iar mai nou.. desen..
in ceea ce tine de fotografie.. tin sa multumesc, cu intarziere ce-i drept, unei persoane cu suflet mare, fara de ajutorul careia nu as fi fost in stare sa arat si celorlalti modul in care vad eu lumea, lumea capturata printr-un obiectiv.. Multumesc din suflet pentru ajutorul acordat.


Cer scuze pentru modul aparent schimbat in care scriu.. nu mi-am mai exersat in ultima perioada aceasta abilitate prea mult.. dar.. am revenit..

mor de dor..
dor de mare..
dor de cort si raze de soare..
dor de nisip si fericire..
dor de valuri cristaline..
dor de tine..

mor.

Little sun

Don't let your
dreams fall
asleep

sunt pierdut undeva in nisip..
valurile imi mangaie talpile..
soarele imi mangaie fata..
parul imi e plin de scoici sfaramate..
si un vant sufla muzica din departare

Si acum lumina rosiatica se stinge iute pe zidurile de caramida rosie, tocite de vreme, ale caselor, iar in aer plutesc glasuri, si undeva muzica, iar noi zacem aici, atomi orbi in adancuri de celula, atomi cenusii si fara glas in tristetea furnicarului uman al pamantului... si, Doamne, murim cu totii in intuneric!

De la moarte pana in zori - Thomas Wolfe

.

people have a way of blinking and missing the moment.. that one moment that could've changed everything

...

nu sunt atat de batran.. dar am prins putin din perioada cand asteptai cu nerabdare o scrisoare.. iti storceai creieru sa scrii ceva frumos. indragostitii scriau poeme in care incercau sa redea frumusetea iubitei folosind figuri de stil, incercand sa gaseasca o rima nefolosita de nimeni pentru dor.
trecand peste peste perioada asl-ului ajung la prezent.. unde orice pusti si orice copila folostete chestii de genu LOL, BRB, OMG etc. in limbajul vorbit.. cand nu poate scrie o singura propozitie fara sa stalceasca de cateva ori limba romana .. sa faca prescurtari care nu isi au rostul.. fara punctuatie.. uzul gramiticii neimportant.. evoluam? desigur ca nu.. involuam.. limbajul a ajuns din nou la ceea ce probabil foloseau oamenii cavernelor..
azi nimeni nu mai scrie.. toti bloguiesc.. nimeni nu mai vorbeste.. sms-uiesc..
se creeaza si se distrug asa zise relatii prin emoticoane.. riscam sa uitam cum sa zambim..

..

exersand abilitatea de a scrie incep a turna aceste randuri binare in haul ce il reprezinta in acest moment internetul. neavand un subiect anume pe care sa il urmez, scriu, ceea ce imi vine in minte in acest moment.
imi place sa scriu. ma simt bine cand scriu. dar simt nevoia unui subiect interesant ascupra caruia sa ma arunc. in prezent viata mea nu inseamna mare lucru. nu fac nimic. nu simt nimic. sunt nimic. nu am ce descrie.. nu tu dragoste care sa dea fiori pe sira spinarii.. nu tu fluturasi in stomac.. nici macar o ura care sa o pot descarca prin scris. sunt total indiferent de tot ce se petrece in jurul meu. impropriu zis.. in jurul meu.. in jurul meu nu se petrece nimic pentru ca aproape tot timpul stau inchis in camera mea, cu jaluzelele trase, aproape neputand sa ies in lumea de afara. nu ma atrage nimic sa imi parasesc culcusul. nici un "friendly face" care sa imi trezeasca vreun sentiment de simpatie in zona. am ramas doar eu cu laptopul si cartile de pe noptiera.

Glycerine

se intampla multe in jurul meu dar nimic nu se chimba.. am ramas acelasi.. doar ca am parul mai lung.. si ceva gen cioc.. si pe Ea langa mine..

sau urmeaza..